Noi oamenii, în general, ne considerăm trupuri care au un suflet, însă Sergiu Mușat, maseurul și terapeutul CSO Voluntari Baschet, este un suflet imens care are un trup. Este singura și cea mai completă descriere pe care o poate face oricine acestui om minunat, un om de pus pe rană la propriu și la figurat. Zâmbetul lui constant îți încălzesc inima și spiritul. Îți multumesc pentru interviu și pentru experiență! La mulți ani, Sergiu! La mulți ani, România!
Adela Rusu – Aș vrea să începem interviul puțin atipic mulțumindu-ți în numele tuturor celor cărora mâinile tale le-au oferit sprijin și ajutor. Și nu sunt puțini! Cum ai ajuns să faci ceea ce faci cu atâta pasiune și motivație? Ai făcut asta dintotdeauna? Spune-ne, te rog, povestea ta de la începuturile ei.
Sergiu Mușat – M-am născut în București, într-o zi de 1 Decembrie. Am urmat Școala Militară de Infanterie din Sibiu și am profesat apoi, în cadrul armatei, ca și comandant de pluton cam până prin 1980-1981. Fiind pasionat de sport, am absolvit un curs de instructori sportivi în cadrul armatei, la Institutul Național de Educație Fizică și Sport. Am fost câțiva ani profesor de sport și, din dorința de a învăța mai multe, am dat examen la IEFS, pregătindu-mă intens la toate probele sportive dar și la biologie, anatomie etc. Am promovat examenul, absolvind după 4 ani la fără frecvență pentru că lucram încă în armată. Am continuat să predau educație fizică și sport atât înainte de Revoluția din 1989 dar și după, la institutul unde am fost student și la Academia Militara pana în 2002. După trecerea în rezervă am lucrat ca și instructor auto și profesor de legislație auto, iar în 2009 m-am întors la pasiunea mea sportul, fiind maseur în cadrul CSM București, care era în divizia B la acel moment. Am promovat în prima divizie, ne-am unit cu Steaua, iar acum 3 sezoane, după scindarea CSM-Steaua, am venit la Voluntari.
Ai fost pasionat de sport mereu sau pasiunea a venit cu timpul?
Dintotdeauna. De când eram mic. În scoala generală am făcut parte din echipa de volei a școlii și eram destul de bun. Am practicat gimnastică, atletism, baschet, judo și toate cele prin care treceai fiind student la IEFS. Specializarea mea e pe natație combinată cu kinetoterapie.
Dacă ai avea ocazia să o iei de la început, ai face aceleași lucruri, armată și sport?
Doar sport. Il iubesc prea mult și eram bun la gimnastică și volei. În cazul în care contextul ar fi fost diferit, mi-ar fi plăcut să continui cu gimnastica la nivelul următor.
Cum trăiești de pe margine toate competitiile fiind așa pasional?
La început credeam că fac atac de cord și toată lumea îmi spunea: stai liniștit nea Sergiu, că suntem noi aici, iar la un momentdat preferam să nu mă mai uit la meci. Nici acum nu mi-a trecut, dar mă mai învartesc, mai stau cu spatele, îmi fac treaba, dau prosoape, pentru că tot sunt ancorat și implicat profund emoțional în fiecare meci.
În toți anii de baschet, din toate competițiile la care ai participat, care a fost cel mai plin de bucurie moment, cel mai fericit?
Când am luat de două ori locul doi în campionat cu Steaua-CSM. Si aștept anul acesta, dacă nu titlul, măcar cupa și campionatul ???? .
Îmi place optimismul tău!
De ce nu? Munca trebuie răsplătită, și a antrenorilor și a sportivilor și a celor care suntem pe lângă ei și se munceste mult și cu drag.
Ai “pus mâna” pe o gramadă de baschetbaliști în cariera ta, de toate felurile, de toate națiile, ți-au rămas prieteni?
Foarte buni prieteni, și sârbi, și americani. Chris Cooper de la Sibiu, când era la Steaua a învatat să înoate cu mine, și acum îmi aduce aminte când ne întâlnim. Mi-au rămas dragi și canadieni și lituanieni și alte naționalități.
Cum te simți în echipă anul aceasta? Ai reîntâlnit prieteni și colaboratori mai vechi, ți-ai făcut prieteni noi?
La început am simțit lipsa celor de anul trecut care au plecat dar au revenit Ionuț, Sașa, tu, ați fost o surpiză placută cu toții. Apoi sunt băieții care au rămas de anul trecut, Dani, Dejan, Cezar, Tudor, băieți dragi, cu care mă simt foarte bine, sper să se simtă și ei la fel de bine cu mine și să îmi simtă ajutorul.
Ce hobby-uri ai?
Sportul este hobby-ul meu, este medicamentul meu, dacă aș putea aș face mișcare de dimineață pâna seara, aș înota, aș alerga. Dar acum e mai greu, nu mai am nici foarte mult timp liber, având trei copii, patru nepoți.
Ești un om bogat atunci, să îți trăiască!
Da, ei sunt sufletul meu.
Cum arată, în cazul aceasta, o zi obișnuită din viața ta?
Mă trezesc destul de devreme, îmi fac gimnastica de dimineață, mănânc, zburd la copiii mei, antrenamentul de dimineață, fug spre casă, mai rezolv diverse probleme pentru familie sau pentru mine, apoi din nou la antrenamentul de seară. Duminica reușesc să mai văd un film.
Ce ți-ar fi plăcut să faci dacă ai fi avut mai mult timp liber?
Să stau mai mult cu nepoții mei.
Ai fost deja unul dintre cei afectați de Covid 19 sezonul acesta, cum a fost experiența ta?
A fost o surpiză la început, nu am crezut că îl putem lua așa repede. Nu am avut simptome. Probabil dacă nu aș fi fost testat nu aș fi știut că sunt pozitiv. A rămas totuși un 5% pneumonie post Covid care a fost depistată și tratată ulterior, dar care nu mi-a produs neplăceri. Sper să trecem cu toții cu bine peste perioada asta și să fim sănătoși.
Ești unul dintre cei mai calzi și pozitivi oameni pe care i-am cunoscut, amuzant, zâmbitor, ce te motivează să fii așa, pentru că nu am văzut o zi în care să nu zambești?! Care e secretul?
Nu cred că e niciun secret. Am încredere în Dumnezeu, mă rog, mă echilibrez, ascult diverse predici și rugaciuni ale Sfinților Părinți, mai ales ale părintelui Dan Ioana.
Ai schimba ceva la tine?
Cred ca aș acorda mai multă atenție ideii de a avea pe cineva aproape, aș alege diferit de mai tânăr în aceasta privința, acum e târziu.
Cu ce personaj celebru ai pleca pe o insulă pustie?
Cu Bruce Lee, e idolul meu de când făceam karate. Am tras multe cărți la copiator cu el, pe vremea aceea nu era internet. Autodidact fiind, încercam să învaț și să practic singur din cărțile lui.
Dacă ai avea lampa lui Aladin și ar ieși duhul să îți îndeplinească 3 dorințe?
Sănătate pentru familia mea, prieteni și cunostințe și să câștig mai mult că să îmi pot ajuta copiii mai mult.
Cum vezi tu sezonul acesta în formatul CSO Voluntari de azi?
Aș îndrăzni să spun că dacă nu avem accidentări, am putea fi în primele trei echipe la finalul sezonului. Cred că ne putem bate cot la cot cu orice echipă. Depinde acum și de cât de tari vom fi psihic pe durata întregului campionat. Însă am încredere în băieți, atmosfera este caldă, cred că vom face o figură foarte bună!
La mulți ani și să fii sănatos!
Mulțumesc!